Fetiță Ioan: ”L-am îndrăgit foarte mult pe învăţătorul meu”

Primele lecţii despre şcoală dar şi despre viaţă,  pe care le primesc copiii când încep şcoala, sunt de la învăţător. Dacă ar fi să ne întrebăm, cum este sau cum  ar trebui să fie învăţătorul ideal, fiecare dintre noi ni l-am închipui ca un om blând, blajin, un om în care copiii cei mici, care se aşează pentru prima oară în băncile şcolii, să-l vadă ca pe un părinte ocrotitor.

Aidoma domnului învăţătorui Trandafir, din lucrarea lui Mihail Sadoveanu. Comuna Luna, are un fost învăţător care este foarte respectat de întreaga comunitate. Asta pentru că foştii elevi, actuali adulţi, au trecut prin clasa lui. Au învăţat multe de la acest învăţător, despre carte, dar şi despre viaţă. Domnia sa, a iniţiat şi coordonat numeroase activităţi educative, patriotice, dar şi de timp liber, pentru toate categoriile sociale din comună. Prin activităţile culturale pe care le-a coordonat, nu a făcut altceva decât să îmbogăţească  patrimoniul cultural al acestei comune. Fără activităţile şi implicarea sa, comuna ar fi fost mai săracă. Prin modestia care-l caracterizează, domnia sa a fost de acord să ne acorde un interviu pentru ziarul Câmpia eXpress.  

Reporter: Domnule învăţător v-aş ruga pentru citiorii  ziarului Câmpia eXpress, să ne spuneţi câteva aspecte despre dumneavoastră.

Fetiţă Ioan: M-am născut în anul 1948 în comuna Luna. Mi-am făcut şcoala primară şi gimnazială aici în localitate, după care am urmat în perioada 1963-1968 cursurile şcolii pedagogice de învăţători din Cluj. Primii paşi în cariera de dascăl i-am început în satul Iuriu de Câmpie, însă, după o lună, ca şi orice tânăr, am fost încorporat în armată. După efectuarea stagiului militar mi-am continuat cariera de dascăl acolo unde am fost repartizat, adică la Iuriu de Câmpie. Aici am activat până în anul 1974, după care am fost transferat în comuna mea natală Luna, în interes de serviciu. Am fost numit directorul Căminului Cultural şi în acelaşi timp am fost şi învăţător la Şcoala Generală din Luna. De la această şcoală m-am şi pensionat de curând. Trebuie să vă spun că în perioada în care eram la Şcoala Pedagogică din Cluj am urmat şi cursurile Şcolii Populare de Artă ”Tudor Jarda” din Cluj, la secţiunea instrumente, mai exact la instrumentul oboi. Mi-a plăcut foarte mult munca cu copiii mici, încă de când eram pe băncile şcolii generale, mi-a plăcut această activitate, am îndrăgit foarte mult pe învăţătorul meu, şi binenţeles că mi-am propus să urmez şi eu această carieră didactică. 

Reporter: Îl mai ţineţi minte pe învăţătorul dumneavoastră?

Fetiţă Ioan: Desigur, îl chema Giurgiu Ilie, a fost pe front dar din păcate nu a apucat să iasă la pensie deoarece s-a îmbolnăvit şi după aceea a murit.

Reporter: În calitate de director, ce activităţi se derulau în acea vreme la Căminul Cultural?

Fetiţă Ioan: În momentul în care am preluat această funcţie, nu prea erau activităţi culturale. În primul rând, fiind fiu al comunei Luna, cunoşteam foarte bine tradiţia, cunoşteam foarte bine locuitorii, cunoşteam foarte bine tineretul. La scurt timp, după preluarea funcţiei, la un interval de o lună, două, am început să stau de vorbă cu cetăţenii pentru a înjgheba câteva formaţii artistice. Primele activităţi artistice le-am desfăşurat cu colegii mei dascăli. De asemenea luând legătura cu primăria cu organele locale, am înfinţat un cor de cameră. Cu acest cor am avut rezultate de excepţii, am fost la diferite festivaluri corale din acea vreme, la Bistriţa-Năsăud, Turda, în multe alte locuri unde am fost invitat, printre care şi la renumitul festival ”Ioan Vidu” de la Lugoj. A fost greu dar în acelaşi timp şi frumos. Am obţinut diplome, cupe, pe care, cu drag le mai păstrez şi azi.

Reporter: Aţi fost sprijinit în demersul dumneavoastră de a constitui formaţii artistice?

Fetiţă Ioan: Da, am fost sprijinit de învăţători,  profesori, de organele locale şi bineînţeles de membrii Coperativei Agricole de Producţie ( fostul CAP). De asemenea, am fost sprijinit şi la nivel judeţean. Aici, pe vremuri în Căminul Cultural, se rulau filme artistice, de asemenea pe scena Căminului Cultural am avut invitaţi de marcă, actori şi artişti de muzică uşoară şi populară, pe care i-aş aminti Maria Marcu, Dumitru Sopon, Petre Petruse de la Bistriţa, ansamblul Filarmonica, pot să spun că am avut invitaţi din toată ţara. Dar activităţile care predomina în cămin era tot muzica populară.

Reporter: Cine erau cei care desfăşurau actul artistic în acest cămin? 

Fetiţă Ioan: Erau oameni din toate păturile sociale, erau învăţători, erau sătenii care erau de la CAP.

Reporter: Ce puteţi să ne spuneţi despre activitatea dumneavoastră didactică?

Fetiţă Ioan: Am fost într-un colectiv de oameni foarte bine pregătiţi, oameni dotaţi, oameni care au fost trup şi suflet pentru munca de dascăl. Am fost un colectiv care ne-am completat bine. Ne-am sprijinit, ne-am ajutat reiproc ori de cîte ori a fost nevoie, şi-au rupt din timpul lor liber, şi au sprijinit activităţile extraşcolare derulate atât de şcoală dar şi de Căminul Cultural din Luna.

Reporter: Care este activitatea care va fost cea mai dragă?

Fetiţă Ioan: Activitatea care mie mi-a fost foarte  dragă a fost ”Dialogul pe aceiaşi scenă”. Desigur o să mă întrebaţi ce este  ”Dialogul pe aceiaşi scenă”? În România, pe vremea comunismului a existat un festival naţional numit Cântarea României, unde în cadrul acestui festival, brigăzile artistice formate din muncitori, intelectuali, funcţionari ai diverselor instituţii se întreceau între ei. Aşa a fost între noi cei din Luna şi cei din Viişoara. În permanenţă exista între noi o rivalitate, o întrecere, care bine-nţeles era constructivă. Aveam puncte forte în actul artistic la Căminul Cultural din Luna, cum ar fi: solişti de muzică populară, scenete, formaţie corală,  dansuri populare, dar bine-nţeles că noi ne puneam în valoare această purtată de la Luna, un dans care este specific lunenilor. Această purtată a fost foarte bine văzută ca şi coregrafie de către juriu de specialitate.  

Reporter: Care au fost relaţile cu instituţile locale?

Fetiţă Ioan: În ceea ce mă priveşte, Primăria comunei Luna, a fost alături de mine în toate demersurile necesare pentru crearea actului artistic. Aici, chiar nu mă pot plânge, din acest punct de vedere, am fost sprijinit ori de câte ori a fost nevoie. Am fost sprijinit atât  material cât şi financiar.  

Reporter: Am înţeles că aţi fost şi consilier local?

Fetiţă Ioan: Da aşa este. Am fost consilier în două mandate, m-am implicat foarte mult în părţile administrative ale cumunei. Datorită implicării mele la şcoală s-a renovat interioarele clădiri şcolii, a grădiniţei. De asemena s-a introdus apa, s-au făcut grupuri sociale în cadrul şcolii, s-au modernizat trotoarele şi multe altele şi toate acestea s-au făcut fără prea mari eforturi financiare, ci mai mult cu contribuţia în munca fizică a oamenilor din comună. 

Reporter: În anul 2002 aţi înfinţat  în comuna Luna, ansamblul de dansuri populare ”Cununiţa”, un ansamblu care de curând şi-a serbat cei zece ani de existenţă. Ce puteţi să ne spuneti despre aceasta?

Fetiţă Ioan: Fiind, eu un mare ,,jucăuş” împreună cu soţia, dânsa fiind şi directoarea şcolii şi pentru a lăsa pe mai departe, dar şi pentru a promova tradiţia şi obiceiurile acestei zone folclorice din Luna, am iniţiat un opţional la şcoală de dansuri populare. Aşa s-a ,,născut” ansamblul de dansuri populare ”Cununiţa”. Dar pentru ca acest ansamblu să fie competitiv am apelat la maestrul Nelu Mihăşan din Câmpia Turzii, care în zece ani de activitate a făcut din „Cununiţa” un nume cunoscut atât în ţară dar şi peste hotare. Elevii care activează în acest ansamblu sunt elevi care o parte sunt la liceu, o parte sunt aici la noi la şcoală, sunt elevi merituoşi, silitori, cu note bune la învăţătură şi ne mândrim cu ei.

Reporter: Puteţi să îmi enumeraţi câteva activităţi la care dumneavastră aţi fost artizanul acesteia ?

Fetiţă Ioan: Pe parcursul anilor m-am ocupat de toate genurile artistice din comună cum ar fi, dansuri populare, cor, teatru, ansamblu folcloric instrumental, solişti vocali şi solişti instrumentişti. La toate acestea am pus temelia înfinării dar şi dezvoltării lor ulterioare. Cu aceste formaţii am participat la numerose reprezentaţii aici în comună dar şi în ţară.

Reporter: Ştiu că de curând aţi ieşit la pensie. Se opreşete munca dumneavoastră aici?

Fetiţă Ioan: Am ieşit la pensie de două luni, dar sigur că nu mă ţine locul acasă şi caut să trec pe la şcoală să stau de vorbă cu colegii, dacă au nevoie de sprijinul meu.

Reporter: Domnule director Marcel Pârvan, vă rog să îl decrieţi în câteva cuvinte pe domnul învăţător Fetiţă Ioan.

Marcel Pârvan, director Şcoala cu clasele I-VIII Luna: Pe domnul învăţător Fetiţă Ioan îl pot descrie în trei cuvinte, omul potrivit la locul potrivit, cred că domnului Fetiţă nu i se potrivea o altă activitate decât cea pe care a făcut-o în 44 de ani de dascăl. A pus inima, sufletul care i-a rămas şi astăzi în şcoală.

Reporter: Puteţi să ne spuneţi câteva activităţi pe care dânsul le-a coordonat?

Marcel Pârvan: Festivităţile pe care le organizam de 8 Martie, Ziua copilului, de 1 Decembrie, de Ziua Eroilor, de Crăciun şi multe altele.

Reporter: Cum îl caracterizaţi pe  pe domnul învăţător Fetiţă Ioan?

Tulai Maria, contabil: Îl cunosc foarte bine pe domnul învăţător Fetiţă. Este un om deosebit, vă spun, toată lauda pentru dânsul. Cred că nu există un cadru didactic care să fi pus atât de mult suflet în cariera lui, pentru copiii noştri. A iniţiat, a coordonat foarte multe activităţi în beneficiul copiilor. Era foarte iubit de copii. Le rezolva problemele de viaţă la mulţi dintre copiii. L-au iubit şi îl iubesc copiii şi în zi de azi.

Last modified onDuminică, 17 Iulie 2016 17:11

Leave a comment

Make sure you enter all the required information, indicated by an asterisk (*). HTML code is not allowed.

back to top

Sectiuni

Adrese utile

Recomandari

Follow Us

×

Sign up to keep in touch!

Be the first to hear about special offers and exclusive deals from TechNews and our partners.

Check out our Privacy Policy & Terms of use
You can unsubscribe from email list at any time