Interviu cu Marius Bordea - fost director general ISCT Câmpia Turzii - partea a III-a Featured
- Written by Dana Deac
- Be the first to comment!
- font size decrease font size increase font size
- Published in Interviu
- Read 4362 times
În această primăvară am solicitat Domnului Marius Bordea, ultimul Director General român al Industriei Sârmei (Mechel) SA din Câmpia Turzii şi un important om politic din oraş până acum câţiva ani când a decis să se retragă fără explicaţii, un interviu legat de privatizarea combinatului, de retragerea sa din viaţa politică şi lipsa răspunsurilor la unele atacuri care i s-au adus în mediul online. Puteţi citi mai jos ultima parte a interviului:
Dana Deac: Ionuţ Geană a declarat presei în aprilie 2012 că „Petre Pop este şi Preşedintele Asociaţiei “TIM-TIN”, asociaţie care în ultimii ani nu desfăşoară nicio activitate concretă. De asemenea el conduce şi Asociaţia de Reintegrare Socială şi Profesională a Emigranţilor din Transilvania (ARSPET). În şedinţa consiliului local din luna iunie 2010, s-a hotărât (HCL 69/24.06.2010) alocarea din Bugetul local al Municipiului Câmpia Turzii, a sumei de 1000 lei lunar, începând cu data de 01.07.2010 şi până la data de 31.12.2011, Asociaţiei “TIM-TIN“ Câmpia Turzii, pentru activităţi non-profit de interes general desfăşurate de către aceasta. (…) Din banii primiţi de la primărie, Asociaţia “TIM-TIN”, prin Petre Pop a plătit site-ul ARSPET , www.arspet.ro, asociaţie care se prezintă a fi fondată la iniţiativa PSD Câmpia Turzii. (se poate prezenta dovada plăţii)”. Cum se poate jongla în acest fel cu banii publici?
Bordea Marius: V-am descris deja personajul. Totul e un ambalaj cât mai atractiv, și în rest doar interes personal. Cu cât ești mai aerian, cu atât poți să-ți permiți să faci tot ce-ți trece prin minte. Eu chiar dacă Dv. insistați pe acest personaj, nu cred că merită atâta atenție. Iar afirmația că PSD Câmpia Turzii ar fi fondat vreo altă asociație, oricare ar fi aceasta, vă spun că nu știu să fie așa. Eu, în calitate de președinte PSD în perioada 1995-2010, nu am semnat niciun document de acest tip. Când am văzut la sediu o placă care indica această asociație, Petre Pop a motivat că este inițiativa lui personală. Organismele de conducere a PSD nu au dezbătut, și, deci, nu au hotărât niciodată, constituirea vreunei asociații, indiferent de scopul acesteia. Nici nu cred că era statutar așa ceva, cel puțin nu la PSD. Vedeți, pe de altă parte, câtă megalomanie și în denumire- Câmpia Turzii devine o “capitală pentru emigranții din Transilvania”, iar reintegrarea socială și profesională implică să ai instrumente necesare unei astfel de activități… În rest, gargară și atât. Totul utilizat pentru crearea și menținerea unei imagini cât mai false despre el. O adevărată obsesie spre falsificarea realității.
DD: Cum consideraţi că a fost posibil să îşi păstreze Petre Pop, fostul Dv om de încredere, pe care l-aţi spijinit când nimeni nu avea încredere în el, postul de director la Administraţia Pieţelor când conducerea oraşului nu a fost PSD?
BM: Cred că foarte simplu: te pui la dispoziția unui grup de interese pe care îl servești. O persoană din PDL mi-a spus în 2009 că el și alți câțiva vor să-l aducă pe Hanga R. ca și candidat la PSD în 2012. Atunci am zâmbit și atât. Apoi P Pop, la vreo 3 luni după aceea, îmi spune că aceeași persoană i-a spus și lui același lucru. De fapt intuiam cine dorea asta, și a lansat la spatele Dlui Vasinca respectivul zvon. Iar P Pop chiar a îndeplinit porunca primită. Era un cuib care complota în PDL împotriva lui Vasinca și care urma să-l trădeze la momentul potrivit. Iar acest complot cu o parte din personaje mai rulase odată prin anii 2003-2004, când, săptămânal, seara, la Restaurantul TIVER se făceau plamurile. Poate că îl întrebați pe fostul consilier UDMR care era gazdă, nu părtaș, dacă vrea să vă dea detalii pe acest subiect în calitate de gazdă… Iar Hanga li se părea un personaj ușor de manevrat. O fi fost așa, n-o fi fost? Fiecare putem avea o părere… Mă așteptam ca Hanga R să-și pună întrebarea cum de-l curtează la 11 ani de la plecarea din Câmpia Turzii și să mă întrebe ce stă în spatele capcanei. Dar el a fost orbit de atracția scaunului de primar și a plătit lipsa de documentare. A fost ținut ca o plantă în seră timp de 4 ani iar apoi a fost scos în viscol și i-au luat scaunul de sub el. Am văzut scene penibile cu Hanga R și Pop P la vizita marelui Paul de România, adus tot să le facă imagine. Acesta era îmbrăcat la ținută elegantă, iar cei doi menționați era la ținută de plajă. Sau a fost capcana lui Gal A.?
DD: În septembrie 2004 prefectul PSD Cuibus Valentin a trimis o scrisoare oficială Primăriei C. Turzii prin care se arăta că Gal Samoilă şi Pop Petre sunt incompatibili ca şi consilieri. Domnul Samoilă s-a mutat atunci la RAGCL, dar Petre Pop a rămas. Cum vă explicaţi?
BM: Cred că aveți răspunsul deja. Da, Dl Cuibus era prefect PSD, dar aparatul din subordine a constatat că Gal S și Pop P sunt în incompatibilitate. Dar, cum s-a schimbat conducerea politică, și totul este negociabil în țara noastră, situația s-a răsturnat. Dar este de reținut că Pop P l-a suspectat pe Cuc F. de intervenție contra lui și de atunci a declanșat o întreagă cruciadă împotriva acestuia. Am intuit disputa, mai ales că sub numele meu au fost trimise 2 adrese la Primăria din Câmpia T prin care îl reclamam pe Pop P pentru incompatibilitate. Atunci am intuit că, de fapt, se urmărea să-mi pierd calmul și să-l exclud pe Cuc F. din PSD. Am încercat o mediere și o reglementare amiabilă a situației printr-un arbitru neutru din Cluj-Napoca, fost preşedinte la organizația județeană (cu siguranță nu a fost cel născut în Câmpia Turzii, tocmai ca să fie neutru) și a fost un eșec. Iar după 2 ani de insistențe, lupte urâte între Pop P și Cuc F, am acceptat excluderea ultimului. Marca, astfel, P Pop o mare victorie reușită cu instrumente murdare… Să nu înțelegeți că sunt partinic, pentru că și Cuc F a încercat să-l elimine pe P Pop cam într-un mod similar, iar, în fapt, situația nu era deloc clarificată, și este și astăzi pentru mine confuză.
DD: E ciudat ca din bani de bugetar cineva să îşi permită să se plimbe în maşină de 60000 euro trecută pe numele tatălui, pensionar fără carnet de conducere, care nu şi-ar fi permis nici măcar să viseze să cumpere o asemenea maşină din pensiuţa sa. Cât costă maşina Dv, ca fost Vicepreşedinte Mechel -Europa Centrală și de Est?
BM: Am plecat din Câmpia Turzii în februarie 2006 (așa cum v-am descris la o întrebare anterioară) și m-am angajat la o firmă de care până atunci nici nu știam că există. Și aici, după o lună de zile, am primit un jeep ca mașină de serviciu. Acum, vă spun că unul sau mai mulți dintre prietenii în ghilimele spus, mi-au spart de 4 ori roțile în cursul nopții. Am realizat ce mult i-au deranjat pe unii că pot utiliza o așa mașină, deși vedeau că are numerele de firmă. Nu am fost, și nu sunt invidios pe alte persoane, și nu am timp să mă gândesc de unde au bani să-și cumpere mașini scumpe. Am reținut că în 2012, probabil chinuit de faptul că eu am, și el nu, după victoria USL la Câmpia Turzii, cel ce era președinte PSD atunci, a umblat câteva luni cu un jeep al unui om de afaceri local. Nu tu presă, nu tu adversari politici, toată lumea accepta așa ceva? Parcă își luase și el mașină de serviciu, dar el lucra la Primărie, nu la firma acelei persoane! Oare cu ce l-a putut îndatora? Nu era chiar greu de intuit. Și, ca să nu evit o parte din întrebare, la aniversarea a 25 de ani de căsătorie am cumpărat un VW și îl folosim de 12 ani. Merge bine și nu am simțit nevoia de schimbare. Ceea ce ar trebui să dea de gândit este că ingineri și economiști care au lucrat o viață în ISCT, chiar și pe funcții de conducere, nu au adunat cât a adunat un ales în 4 ani ca bugetar. În plus nu am ce comenta.
DD: Revin asupra lui Petre Pop, pentru că el e cel care v-a acuzat mult timp, iar Dv nu aţi dat nici o replica până acum. Cum comentaţi faptul că de declarația lui de avere este albă, deci fără nimic impozabil, nici măcar dobânda de la bancă?
BM: Oare este tot la stadiul de copil? Mă mir că Dv ați sesizat ceea ce este foarte izbitor, dar nimeni nu a comentat. Poate că tot ce a câștigat, a consumat imediat sau a luat modelul practicat de alt consilier mult timp… Acum, că este tată, poate se gândește că trebuie să-i crească responsabilitățile și va acumula .Chiar nu sunt interesat de cum își gestionează veniturile. Posibil ca, prin formule de el știute, poate să înmulțească banii și să nu-i lipsească niciodată. Dar, ca ales local în 4 mandate, să nu contribui cu nici un leu la bugetul local, cred că este o mare performanță… Iar apoi te prezinți în fața alegătorilor ca o persoană pură și gata să sară în sprijinul lor. Pot constata toți alegătorii cât de solidar a fost cu ei și cum a susțint veniturile bugetului local.
DD: Domnule Bordea, este adevărat că Pop Petre a minţit cetăţenii din Câmpia şi când a afirmat că tribuna de la stadionul ISCT a fost adusă prin anii 1960 de la stadionul U Cluj?
BM: Cred că este doar în eroare. Cum a tot căutat prin studiile Dlui Mircea Nemeș, îi recomand să vadă pozele atașate la broșura ”Pro-memoria” numărul 2, poza din 1938 în care se regăsește actuala tribună. Ca să mă documentez suplimentar, am avut curiozitatea să întreb locuitori de vârstă înaintată din vecinătatea stadionului dacă s-a lucrat vreodată la schimbarea tribunei. Răspunsul tuturor a fost că nu, că de când știu ei, tot așa a fost. Dar poate Pop P a găsit alte persoane care chiar au lucrat și au schimbat tribuna. Deși mă gândesc că pe cea veche o lăsau tot în stadion măcar pentru protecție la ploaie sau o donau la un stadion sătesc din apropiere, că de dus acasă pe vremea comuniștilor era cam greu… Poza din 1938 cu actuala tribună dovedește adevărul și mă mir că i-a scăpat, că doar a tot reprodus din scrierile și pozele regretatului Domn Mircea Nemeș... Mai bine le-ar spune cetățenilor că World Trade Center, Sofitel din București şi centralele nucleare 1 și 2 de la Cernavodă sunt construite cu oțelul fabricat la ISCT de ei și/sau rudele lor! A rămas ceva la vedere din munca sârmarilor…
DD: Trăim vremuri tulburi. De câţiva ani DNA arestează zilnic oameni care s-au murdărit cu mii de euro. Am să vă întreb direct: Domnule Marius Bordea, sunteţi un om corupt?
BM: Și vă răspund clar: NU. Din cele ce v-am relatat, credeți că aveam vreo șansă dacă eram corupt, să scap? La cât am fost de urmărit și de controlat? Și, un privat lasă în funcția supremă din România un om care poate fi cumpărat de cineva? Mai ales dacă e un străin? Pentru cei care nu cunosc, vreau să vă spun că până la privatizare au curs controalele de la Anaf, Curtea de Conturi, Garda Financiară etc. iar cenzori erau primii 3 directori de la Finanțele județului Cluj. Iar auditori erau preşedintele și vicele (profesori universitari UBB) Experților contabili din județul Cluj. Dacă aş fi “intrat” în banii ce i-am gestionat (și au fost foarte, foarte mulți), ori eram în pușcărie, ori eram liber pe Coasta de Azur într-un palat. Sau, de ce nu, în America de Sud sau Caraibe… Nu am condiționat în avantaj personal niciodată, nicio firmă, indiferent dacă a fost achiziție sau vânzare. Am angajat vreo 5700 de persoane, am scos in pensie vreo 4000. Credeți că dacă aveam scăpări de comportament, nu se afla? Vedeți că mai am și eu lipsuri la capitolul calități personale. Și câți ar fi dorit să valorifice postul meu, dar credeți că puteam tripla volumul veniturilor ISCT cu astfel de practici? Ca director economic am redus drastic compensările. Și nu a fost ușor. Poate acum înțeleg mai mulți de ce nu erau bani de salarii sau flux de cash până la "dictatura Bordea". Din 2001 până la demisia mea nu a fost nicio zi de întârziere la salarii, nicio oră de conflict social, iar pentru cei neinformați la care a prins minciuna că nu am mărit salariile la privatizare, pot să mă verifice prin foștii salariați: am dat după martie 2013, bonuri de masă cam 15% din salariu, iar în 2004 un procent de 15,5% din salariu. Sigur că aș fi dorit mai mult, dar între dorință și putință știam să fac diferența. Și încă un element care este poate cel mai important: omul are simțuri și simte când cel cu care interacționează are ceva de ascuns. Eu am condus întotdeauna prin exemplu personal și cel mai exigent eram cu mine.
DD: În Câmpia Turzii care din personalităţile politice pe care le-a avut oraşul le consideraţi corupte sau imorale şi de ce?
BM: Consider că sunt organe ale statului care au căderea să controleze astfel de persoane. Eu personal pot face aprecieri din ce am văzut și ce am trait, dar nu voi afirma despre nimeni nimic în acest interviu. Și asta pentru că nu am adunat probe, chiar dacă am anumite suspiciuni în anumite cazuri. Nu sunt un justițiar și fiecare cu calitățile și defectele lui… Electoratul alege pe cine vrea, și eu în 2008 am obținut locul 3, deci cei din fața mea aveau calități mai bune și generau speranțe mai mari de dezvoltare a orașului, nu? Iar trecutul nu poate fi schimbat. Apoi faptele trebuie asumate individual și familiile trebuie protejate.
DD: E adevărat că sunteţi acum membru PSRO? De ce aţi plecat din PSD?
BM: Nu sunt membru de partid. Eu am făcut politică pe banii mei și cum am crezut eu că pot ajuta comunitatea în care am trăit 60 ani. Populația crede că minciuna este mai valoroasă decât adevărul? Atunci să-i urmeze pe cei care le promit numai miere și trândăvie. De ce m-au lansat, chipurile, în alte partide? Cred că este simplu de înțeles. Iar din PSD nu am plecat, dar nu mai puteam vedea incompetența instalată la butoane: un primar care mima performanța, dar stătea în sârmele păpușarului, și un administrator public care se declară cultura însăși, dar asta tocmai ca să acopere lipsa de carte. Eu am spus public în decembrie 2007 că nu merg la congresul PSD la București deoarece nu-l pot vota pe Geoană care m-a dezamăgit total la vizita pe care a făcut-o la Câmpia Turzii. Deci, cum să ader la PSRO? Poate sunt unii care se jură că sunt membru la acest partid, aşa cum se jurau și că am trecut la PNŢCD, și am fost acasă la Gh. Matei, că doar știu ei, sigur. Și eu nici nu știam unde locuiește Gh. Matei! Iar acest zvon a fost lansat doar pentru că eu nu am profitat de greva generală din februarie-martie 2009 și nu am preluat puterea în ISCT. Răspunsul meu i-a deranjat atunci - nu profit de anarhie pentru că nu sunt anarcist!
DD: Ce părere aveţi de conducerea PSD Câmpia Turzii?
BM: Și dacă vă răspund că la ce prestație percep de la reprezentanții actuali ai PSD din localitatea noastră nu am cum să am o părere? Parcă sunt tot timpul la piață, și politic nu cred că au ceva de spus. Că doar ar spune dacă ar avea. Vorba Dlui Rece: doar după plecarea lui Bordea a reieșit valoarea membrilor PSD. Și cred că are perfectă dreptate. Păcat că în PSD Câmpia Turzii mai sunt totuși câteva persoane de valoare dar membrii nu știu să-i susțină, iar conducerea de la Cluj pare ruptă de Câmpia Turzii. Sau are alte probleme mult mai importante. După mine, trebuiau să intervină când au constatat că la Câmpia Turzii au pierdut, iar la Turda au câștigat. Mai poate fi o neimplicare a lor pentru că intuiesc că la Câmpia Turzii este ceva grav de care nu doresc să fie asociați. Vom vedea.
DD: Ce părere aveţi de actualele evenimente politice din România?
BM: Din păcate, iarăși trecem prin perioade tulburi, multe idei neaplicabile lansate, multe grupuri de interese care se războiesc, și vorba unui politician, toți se trădează între ei. Am un gust amar, aș fi dorit altceva, care chiar să ajute societatea să progreseze. Și lideri credibili. Din 1989 suntem în tranziție, și în lumea politică tranziția se pare că abia este la început. Sunt prea mulți incompetenți și electoratul nu știe să facă diferența între candidați. Sau nu au ce vota pentru că toți sunt la fel.
DD: Ce planuri de viitor aveţi?
BM: Am avut, am, și voi avea, dacă sunt sănătos, multe planuri de viitor. Dar vă asigur că nu sunt legate de politică. Din păcate nu doresc să cobor în mocirla pe care au creat-o unii în plan local. Acum, cu atmosfera și oamenii numiți după gradul de slugărnicie, nu mă aștept la nimic de apreciat în localitatea noastră. Mai mult ca oricând este nevoie de curaj și pricepere ca să se redreseze situația. Și am rețineri, dar voi fi foarte bucuros dacă se va întâmpla. Într-o perioadă a vieții mele am dat meditații și absolut toți cei pe care i-am pregătit au reușit la admitere. Era inainte de 1989. Poate o să revin la o astfel de activitate care cere multă muncă, dar oferă multă satisfacție și bucurie. Iar eu am făcut-o cu mare plăcere și dăruire.
DD: Din epoca Mechel ați rămas cu vreo satisfacție?
BM: Chiar cu mai multe. Nu o să vă spun de cele personale, dar o să vă spun de câteva satisfacții care ar fi bine să fie reținute de sârmari. Cum o parte din conducerea grupului credea că la Câmpia Turzii se ascunde adevărul, și nu pot fi așa mari performanțele la Oțelărie, au angajat cel mai mare inginer specialist oțelar din Rusia care să facă proba bănuielilor lor. Și acest personaj, o să-i dau doar inițiala numelui, K., a făcut 2 deplasări la Câmpia Turzii, de câte 2 săptămâni. Și, la finalul misiunii lui, a trimis un E-email tuturor șefilor din Mechel (inclusiv mie) și în care spunea că el a constatat că cea mai bună oțelărie pe care a văzut-o este cea din Câmpia Turzii și îl felicită pe Marius că are o așa capacitate performantă. Am rămas fără cuvinte… Apoi, prin 2004, apare Bechtel la Câmpia Turzii, și pornește șantierul pentru autostradă. M-am dus la ei și am ofertat metalul pe care o astfel de realizare îl cere. Au trimis o echipă să facă auditul tehnic, apoi am fost acceptați ca furnizori și am încheiat un contract de livrare a 3000 tone lunar și am început să livrăm. După plecarea mea nu știu de ce s-a putut pierde așa un contract mare și benefic... Rușinos că autostrada s-a făcut cu oțel turcesc.
Și ultima pe care o să o povestesc acum, s-a întâmplat în februarie 2005 când președintele CA al uzinei din Câmpia Turzii, respectiv Dl. T, aduce o echipă de specialiști din Rusia între care erau un bărbat W. și o femeie E. care conduceau echipa și care erau evrei. După vreo 7 zile de verificări, T. îmi cere să prezint în scris răspunsul la 24 întrebări în termen de 48 ore. Era marțea, și răspunsurile trebuiau prezentate joia la ora 10. Întrebările erau de demontare a întregului mecanism de conducere ce se aplica în uzină și necesita un dosar doveditor la fiecare întrebare. Nici eu și nici alți colegi nu am mai dormit la volumul de muncă pe care l-a implicat. Dar joia, când cei doi șefi ai echipei de control și T au intrat în birou la mine și au văzut 24 dosare aliniate, au avut un mare șoc, vizibil pe fața lor. Apoi a început prezentarea primului dosar, răspunsuri la întrebări suplimentare, și tot așa, până la dosarul 5, cam o oră jumătate. Atunci îl vâd pe T. cum se prinde de cap, suflă adânc, privește la W, acesta îi face un semn cu capul, și T zice: nu mai are rost, totul este în ordine, nu vom găsi nimic, nu-l putem prinde pe Bordea M sub nici un aspect. Ulterior, în aceeași zi, W îmi spune că a fost adus special din Moscova de la o mare firmă de consultanță pentru a face un audit complet a managementului în Câmpia Turzii. Și că n-a întâlnit o persoană așa bine organizată ca mine deși a vâzut multe, dar el îmi spune în particular că uzina are un singur punct slab. Și avea dreptate, unul din punctele cele mai tari până în 1989 devenise unul deficitar. Dar satisfacția pe care am avut-o nu poate fi descrisă, era munca de performanță pe care am putut-o impune colectivului prin severitate și disciplină și a confirmat că uzina noastră era cea mai bună din grup.
Și mai poate cineva crede că un proprietar ruinează cea mai bună uzină a lui? Poate, în timp, pot fi recunoscute și înțelese cauzele care au dus la falimentul uzinei. Dar oare o să ajungem să înlăturăm barierele din mintea noastră și să privim realitatea cu deschidere și fără prejudecăți?
DD: Domnule Marius Bordea, vă mulţumesc pentru că aţi răspuns provocărilor mele şi mi-aţi acordat acest interviu!
BM: Vă mulţumesc şi eu!
Related items
- Interviu cu Marius Bordea - fost director general ISCT Câmpia Turzii - partea a II-a
- Interviu cu Marius Bordea - fost director general ISCT Câmpia Turzii - partea I
- Dispută în Consiliul Local pe cantitatea de apă uzată şi tariful la canalizare
- Avram Gal: „Îmi privesc viitorul mandat de primar cu suflet şi sudoare”