EXCLUSIV: Interviu cu locotenentul Alexandru Gheorghe

În paginile numărului din această săptămână vom găzdui în premieră o rubrică dedicată militarilor Armatei Române din toate garnizoanele țării, dar în mod special celor din Câmpia Turzii. Ocazia acestui fapt este dobândirea personalității juridice a unei asociații care prin obiectivele sale se adresează nevoilor militarilor Armatei, dar și celorlalte categorii de personal, fără discriminare. Numele proaspătului organism constituit pentru adresarea și promovarea instereselor legale, legitime ale personalului militar și civil este Asociația A.D.M.A.R- Asociația pentru Apărarea Drepturilor Militarilor Activi și în Rezervă, iar prin decizia cu nr. 1221/2017, din data de 17.03.2017, pronunțată de Judecătoria Sibiu, acest vis frumos a devenit realitate.

Și ce alt mod mai potrivit a-și face cunoscut statutul și obiectivele tuturor celor interesați dacă nu prin vocea membrilor săi fondatori reprezentati astăzi de președintele A.D.M.A.R, cunoscutul locotenent Alexandru Gheorghe și unul dintre vicepreședinți, locotenent-colonelul în rezervă Mihaiu Sorin Eugen și care ne vor răspunde la întrebările pe care le-am pregătit?

R: Bună ziua, domnule locotenent și bine ați revenit la Câmpia Turzii!

L: Bună ziua dumneavoastră și cititorilor dumneavoastră! Și bine v-am regăsit!

R: Explicați-ne, vă rugăm, în câteva cuvinte, motivele înființării acestei asociații care militează pentru apărarea drepturilor militarilor și civililor din cadrul MApN. Are vreo legătură cu ceea ce vi s-a întâmplat dumneavoastră?

L: Din păcate, sau poate din fericire, are o foarte strânsă legătură cu ceea ce s-a întâmplat în cazul meu. Spun din păcate, pentru că nimeni nu ar trebui forțat să treacă prin ce am trecut eu doar pentru că am îndrăznit să fac uz de un drept democratic și constituțional, și anume, cel al libertății de exprimare, dar spun din fericire, pentru că având în spate experiența unui abuz îndurat pe cont propriu și având, de asemenea, experiența luptei în media, dar mai ales în instanță, pot acum încerca să ajut alte persoane care ar putea suferi sau au suferit, la rândul lor, un abuz. Dar, mai ales, pot acum ajuta la preîntâmpinarea lor și la ajutorarea celor care ne vor solicita acest lucru. Cam acestea ar fi pe scurt expunerea de motive a necesității înființării unei astfel de asociații.

R: Și, până la urmă, au dreptul militarii la liberă exprimare publică în nume propriu sau nu? Dumneavoastră acum, în acordarea acestui interviu, săvârșiți vreo abatere de la regulamentele militare?

L:  Cu siguranță, nu. Fac uz de un drept constituțional și democratic pe care îl are orice cetățean al acestei țări. Mai mult decât atât, pe lângă prevederile constituționale mai există și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție cu numărul 3117/02.07.2014 obținută cu ajutorul celor doi avocați care m-au reprezentat și anume doamna Coroiu Vasilica, avocat în Baroul București și domnul avocat profesor doctor emerit Pop-Ioan Sabău, decizie care statutează fără echivoc următoarele: 

“În ceea ce privește acordarea de interviuri sau declarații reprezentanților mass-mediei civile, trebuie precizat că reclamantul nu a avut aprobarea comandantului, dar cu acest prilej nu a furnizat informații clasificate, faptele fiind afirmate generic și reprezintă un punct de vedere civic.(fila 8 verso dos. fond).

Sub acest ultim aspect , reclamantul este protejat de prevederile art. 10 din CEDO, care supune unor restrângeri sau sancțiuni libertatea de opinie, numai pentru securitatea națională, integritatea teritorială, divulgarea de informații confidențiale, siguranța publică, apărarea ordinii publice.

Or, din extrasele aflate la dosar rezultă caracterul pașnic al discursului reclamantului, fără a exista vreo amenințare la ordinea sau siguranța publică sau fără  a se fi divulgat informații confidențiale.

Afirmațiile reclamantului se înscriu în cadrul unei dezbateri democratice și nu pot fi restricționate fără a se încălca prevederile art. 10 din CEDO”.

Ceea ce se poate ușor observa și reține din motivarea instanței este că militarii au dreptul la liberă exprimare publică cu singura condiție de a nu divulga informații confidențiale de natură să pericliteze siguranța națională, integritatea teritorială etc. Deci aceasta este singura restricție legală pe care militarii trebuie să o respecte atunci când fac uz de dreptul la liberă exprimare publică. 

Mai mult decât atât, vreau să arăt că primul apărător legal care s-a oferit să mă reprezinte în timpul desfășurării publice a cazului meu și anume domnul general (r) magistrat Ion Panaitescu, a învederat încă din timpul desfășurării ședințelor consiliului de judecată din unitate, următoarele:

 “În conformitate cu dispozițiile art. 10 din CEDO, orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare, ce cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a comunica informații ori idei, fără amestecul autorităților publice, dar cu luare aminte că sus-zisele drepturi pot fi supuse unor restrângeri dacă acestea constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru securitatea națională .

În lumina precitatului text de lege și având a se pronunța asupra unor cauze identice sau similare celei deduse judecății, Instanța de Contencios European a Drepturilor Omului a precizat că, libertatea de expresie este recunoscută și militarilor ca pentru orice persoane aflate sub jurisdicția unui stat contractant, cu respectarea unor reguli destinate a împiedica slăbirea disciplinei militare.

În orice caz, pentru Curtea Europeană, armata unui stat democratic la fel ca și societatea pe care o servește nu are a face economie cu privire la o simplă dezbatere de idei, pentru că art. 10 al CEDO  nu se oprește la poarta cazărmilor, de aceea autoritățile naționale nu pot să invoce regulile disciplinei militare pentru a împiedica exprimarea unor opinii, chiar și atunci când acestea ar putea fi  îndreptate împotriva armatei ca instituție a Statului.

În fine, Curtea Europeană a considerat că divulgarea unui interes de Stat cu privire la armată și a unor cunoștințe tehnice determinate ce puteau furniza indicații despre stadiul fabricării unor mijloace militare sunt de natură să aducă prejudiciu considerabil securității naționale a Statului în cauză.”

Toate aceste susțineri invocate încă de pe timpul desfășurării consiliului de judecată care m-a găsit vinovat în unanimitate și a propus ministrului Oprea excluderea mea din Armată, au fost mai apoi preluate de către judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție ca fiind pertinente, iar în baza lor precum și a altor susțineri juridice întemeiate, au dispus că excluderea mea din rândul cadrelor militare ale Armatei a fost nelegală și m-au repus în drepturile de ofițer activ. Pe această cale țin să îmi exprim din nou gratitudinea față de completul de 3 judecători care a judecat cauza mea, întrucât prin decizia asumată au înfăptuit pe lângă îndreptatea abuzurilor la care am fost supus și consacrarea pentru militari a  unui drept fundamental pentru orice cetățean, dreptul la libera exprimare publică, fără frica de ar mai putea fi excluși din sistemul militar. De aceea, aș îndrăzni să spun că decizia amintită mai sus este una realmente istorică pentru toți militarii Armatei Române. După 25 de ani de democrație s-a statuat în mod oficial, de către Curtea Supremă a României acest drept fundamental și eminamente democratic pentru militarii MApN.

Următoarea întrebare care se pune este: avem un drept, ce facem cu el?

R: Așa este. Ați câștigat un drept, atât pentru dumneavoastră, dar mai ales pentru toți ceilalți militari. Ce veți face de aici înainte cu el? Cum vedeți respectarea acestuia față de militari și cum vedeți exprimarea acestuia de către militari?

L: Ați pus o întrebare deosebit de justă și pertinentă. Avem acest drept încă din 2014, este adevărat. Pe cei care încă susțin sau care încearcă să restrângă abuziv acest drept al militarilor, îi invit deosebit de respectuos să citească argumentele juridice expuse mai sus și să țină cont că hotărârile judecătorești sunt date pentru aplicarea legii și în numele legii, având astfel putere de lege. Deci îngrădirea acestui drept sub orice formă reprezintă un abuz clar. Pe de cealaltă parte, militarii trebuie să țină cont de restricțiile de natura securității naționale stabilite chiar și de către CEDO, dar mai ales, să mențină în orice fază a exercitării acestui drept o poziție demnă de un militar al Armatei Române și o atitudine care să nu contravină în primul rând unei bunei purtări civice.

R: Deci acest interviu este unul perfect legal pentru un militar datorită în mare parte acestei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României?

L: Cred că putem afirma acest lucru fără a ne teme că greșim.

R: Să revenim la noua asociație pe care ați înființat-o. Cine sunt membrii fondatori, care sunt obiectivele sale ? Care sunt așteptările pe care le aveți de la Ministerul Apărării Naționale? Cum credeți că vor reacționa forurile superioare de conducere din minister?

L: După cum însăși denumirea o spune, asociația militează pentru respectarea și apărarea drepturilor militarilor, activi și în rezervă, fără însă a exclude studenții militari din Academii care sunt dealtfel viitorul  Armatei, liceeni militari, personalul civil contractual și alte categorii pe care le veți putea desluși mai bine din statutul pe care îl vom publica în paginile dumneavoastră. Trăim totuși într-o societate care se dorește a fi democratică iar eu înțeleg acest lucru prin asumarea drepturilor democratice conscrate prin legile țării ca fiind un fapt de normalitate, nu ca pe un fapt de curaj. Dacă ai nevoie de curaj ca să faci uz de un drept legal înseamnă că ori nu trăim într-o democrație sănătoasă ori că cineva acționează asupra ta spre a te descuraja în a-ți asuma demersurile respectării unui drept personal legal.

Astfel asociația își propune să aducă lumină asupra drepturilor pe care personalul militar le are și să ajute acolo unde va fi solicitată pentru respectarea lor sau apărarea lor prin mijloacele legale pe care le avem la îndemână.

Asociația a fost înființată de către 3 ofițeri de carieră: domnul locotenent-colonel în rezervă Mihaiu Sorin-Eugen, căpitanul în rezervă Mîndrilă Bogdan-Nicolae și subsemnatul, locotenent Alexandru Gheorghe.

Domnul lt. col. Mihaiu Sorin a activat ca ofițer MApN începând cu anul 1986 când a absolvit Școala Militară de ofițeri activi  “Nicolae Bălcescu”din Sibiu. În anul 1998 a fost licențiat al Facultății de drept Babes Bolyai din Cluj-Napoca în științe juridice, specializarea drept, iar din anul 2003 până în anul ieșirii la pensie, in 2016, a activat ca și consilier juridic la 4 unități militare. Ieșirea la pensie nu a însemnat însă încetarea activității de jurist sau de militar, întrucât în calitatea dânsului de vicepreședinte al A.D.M.A.R militează în continuare pentru respectarea drepturilor militarilor, iar pregătirea de jurist ne aduce un plus de valoare, dânsul fiind responsabilul pe acest domeniu foarte delicat. Nu oricine poate sesiza subtilitățile juridice, nuanțele sau esențele, dar în capacitățile intelectuale și cunoștințele dânsului avem deplină încredere.

Domnul căpitan în rezervă Mîndrilă Bogdan a absolvit Academia Militară a Forțelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu, promoția 2005. A activat ca și comandant pluton și comandant companie, cu un stagiu de activitate în cadrul forțelor pentru operații speciale de 11 ani.

De asemenea domnul căpitan în rezervă mi-a fost unul dintre primii comandanți în Academia Militară și cunoscându-i dedicarea față de valorile militare precum și iubirea față de Țară i-am propus alăturarea în proiectul A.D.M.A.R, iar răspunsul pozitiv a venit prompt și fără ezitare.

Despre mine vă pot spune că am absolvit Academia Militară “Nicolae Bălcescu” din Sibiu, promoția 2008. Am urmat cursuri de masterat în domeniul “Managementul informațiilor în combaterea terorismului” în cadrul Academiei Naționale de Informații “Mihai Viteazu ” din București în perioada 2008-2010. Din anul 2009 și până la excluderea mea în 2012 am activat la unitatea militară din Câmpia Turzii. Am fost trecut în rezervă după ieșirea publică de solidaritate cu protestatarii din 23 Ianuarie 2012, iar după o luptă în instanță care a durat 2 ani și 5 luni am fost repus în situația de ofițer activ prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție. Astăzi încerc să-i ajut pe alții așa cum și eu la rândul meu am fost ajutat atunci când a trebuit să ma lupt pentru a-mi demonstra dreptatea. Vă  pot spune că deja avem un caz realmente strigător la cer în care sunt implicați 2 ofițeri superiori activi din garnizoana Lipova, dar asupra lui vom reveni doar după ce dosarul despre cazul dânșilor va fi trimis spre înștiințare și rezolvare către ministrul apărării naționale.

Acestea ar fi câteva informații despre membrii fondatori. Bineînțeles cine dorește să afle mai multe despre noi o poate face adresând întrebări pe canalele de comunicare pe care le-am inițiat deja dar și pe paginilie personale de Facebook.

Cât despre conducerea M.Ap.N. tot ce putem spune, și acum vorbesc în numele A.D.M.A.R, este că ne dorim o relație bazată pe respect reciproc, pe colaborarea în vederea îmbunătățirii eventualelor disfuncții identificate de comun acord și agreate ca trebuind a fi corectate. Ne dorim un dialog principial și transparent și ne dorim să fim percepuți și tratați ca parteneri corecți. Suntem totuși mânați de aceleași idealuri ca și cei care ne conduc, dorim doar să punem umărul la bunul mers al lucrurilor. De la persoana ministrului apărării naționale așteptăm o aplecare mai atentă și bineînțeles mai concretă asupra nevoilor stringente ale personalului militar si civil din M.Ap.N., și avem pregătite deja un set de propuneri pe care dorim să i le prezentăm atunci când ni se va acorda această posibilitate. Știm că prin natura funcției ocupate domnul ministru nu se poate desprinde când dorește spre a veni în mijlocul tuturor militarilor și suntem conștienți că responsabilitățile dânsului sunt mari, la fel sunt însă și așteptările celor pe care îi conduce. Sperăm și avem deplină încredere, urmărind comunicările zilnice transmise public, în deschiderea spre dialog atât a ministrului apărării naționale, cât și a eșaloanelor militare de conducere. Nu suntem în niciun caz doritori a se face spectacole publice în care imaginea Armatei să aibă de suferit, nu acesta este scopul nostru, dar nu suntem nici dispuși a crea o formă fără fond. Asociația se dorește a deveni o platformă legală pentru expunerea nevoilor personalului M.Ap.N., pentru promovarea doleanțelor pertinente către conducerea ministerului și pentru reprezentarea drepturilor legitime ale membrilor săi. Scopul ei principal este îmbunătățirea calității vieții personalului prin adresarea acelor nevoi pe care le putem susține și prin transmiterea conducerii ministerului a acelora pe care nu le putem susține. Singurul sentiment care ne însoțește în acest demers dragostea față de valorile sistemului militar, dar care, ca orice alte sistem este desigur perfectibil și nu perfect. Astfel, sperăm la o reacție de înțelegere a necesității unei astfel de asociații, mai ales în contextul interzicerii dreptului militarilor de constituire în sindicate și sperăm într-o relație corectă din partea tuturor celor ce vor fi implicați în proiectul demarat. Din partea conducerii A.D.M.A.R pot garanta buna credință și buna intenție a acestei asociații. Repet, ea nu se dorește a fi un factor de risc pentru minister și nici o platformă care să instige la nerespectarea regulamentelor militare sau a legilor de către militari, ea se dorește a fi o platformă care să adune civilizat, legal și transparent doleanțele și așteptările pertinente ale membrilor săi. Buna credință va sta la baza tuturor acțiunilor și demersurilor asociației, dar pretindem acest lucru atât de la membrii săi cât și de la alți colaboratori.

R: Mi se pare foarte corect ceea ce vă doriți și mai ales consider că modalitatea legală și transparentă pe care ați ales-o este una potrivită demnității de militar.

L: Vă multumesc sper ca acesta să fie drumul de la care să nu ne abatem sau să nu fim abătuți.

R: Care vă sunt planurile de viitor? Aveți în minte propuneri concrete pentru conducerea ministerului?

L: Ca planuri de viitor avem implementarea tuturor ideilor expuse pe întreg cuprinsul acestui interviu. De asemenea suntem deschiși oricăror idei și propuneri menite să îmbunătățească activitatea asociației. Pentru conducerea ministerului avem un set de propuneri de îmbunătățire a anumitor domenii de activitate, și aici mă refer la domeniul personal, domeniul juridic și cel financiar. Referitor la domeniul financiar, domnul locotenent-colonel în rezervă Mihaiu Sorin va face niște precizări din punct de vedere juridic asupra modalităților concrete în care HG1/2017 ar fi trebuit să se aplice în M.Ap.N. și totodată un studiu comparativ privind modul de aplicare în Ministerul Afacerilor Interne, având în vedere că acest minister are două categorii de militari, pompierii și jandarmii, care se raportează la aceleași legi statutare și de salarizare. Dânsul fiind expertul A.D.M.A.R. pe probleme juridice îl vom lăsa să explice pe larg acest subiect în următoarea rubrică dedicată exclusiv acestei probleme la care am primit foarte multe interpelări. 

R. PRIVITOR LA SISTEMUL DE SALARIZARE DIN PERIOADA 1990 ȘI PÂNĂ LA ADOPTAREA LEGII-CADRU NR.330/2009, NE PUTEȚI FACE CÂTEVA PRECIZĂRI?

1. PENTRU CADRELE MILITARE ȘI SOLDAȚII/GRADAȚII PROFESIONIȘTI 

Art.9 lit.a) din Legea nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare stipulează că ofițerii, maiștrii militari și subofițerii, în activitate, au dreptul la: ,,solda lunară, compusă din solda de grad, solda de funcţie, gradaţii şi indemnizaţii, precum şi la prime, premii, sporuri şi alte drepturi băneşti”.

Pentru soldații/gradații profesioniști, dreptul la soldă lunară este stipulat în cuprinsul art.8 alin.(1) lit.a) din Legea nr.384/2006 privind Statutul soldaților și gradaților profesioniști. Acesta prevede că elementele componente și cuantumurile soldei lunare se stabilesc potrivit legii.

Prin art.3 din Legea nr.138/20.07.1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii pentru cadrele militare și militarii angajaţi pe bază de contract (actualii soldați/gradați profesioniști) a fost stabilit dreptul acestora de a beneficia de ,,soldă lunară” care era compusă din ,,solda de funcţie, solda de grad, solda de merit, îndemnizaţia de comandă, gradaţii şi indemnizaţia de dispozitiv” (s.n.). În raport cu atribuţiile ce reveneau fiecărei funcţii, de complexitatea şi gradul de răspundere cerut de îndeplinirea acesteia, de solicitările la efort și de arma/eşalonul la care militarii îşi desfăşurau activitatea, soldele de funcție ale cadrelor militare și ale militarilor angajaţi pe bază de contract erau diferențiate prin coeficienţi de ierarhizare. Valoarea coeficienţilor de ierarhizare se stabilea în raport cu valoarea de referinţă sectorială (art.52). 

2. PENTRU FUNCȚIONARII PUBLICI

Pentru funcționarii publici din cadrul Ministerului Apărării Naționale, actul normativ care reglementează organizarea funcţiei publice şi statutul acestora este Legea nr.188/08.12.1999 privind Statutul funcționarilor publici. Aceasta, la art.29, stabilea dreptul la salariu și elementele componente ale acestuia: ,,...funcționarii publici au dreptul la salariu, care se compune din salariul de bază, sporuri şi indemnizaţii”. Prin acte normative succesive (O.U.nr.245/2000, O.U.nr.192/2002, O.U.92/2004, O.G.nr.2/2006, O.G.nr.6/2007) au fost stabilite elementele salariului care constau în: salariu de bază, sporuri, premii, stimulente și alte drepturi.

3. PENTRU PERSONALUL CIVIL CONTRACTUAL

Actul normativ care statua modul de salarizare în unitățile bugetare a fost Hotărârea Guvernului nr.281/17.06.1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare. La art.2 se stipula că salariul se compune din: salariul de bază, sporuri la salariul de bază, ,,premii pentru rezultatele deosebite obţinute în activitatea individuală, precum şi un premiu anual pentru contribuţia la realizările pe ansamblul unităţii”, ,,premii speciale stabilite în valoare fixă, pe 2-3 mărimi de premii, în raport cu valoarea sau cu importanța realizărilor obţinute” și alte drepturi salariale, cum ar fi: ,,masă gratuită, transport de la domiciliu la locul de muncă şi de la locul de muncă la domiciliu (...) locuinţă de serviciu ,,şi altele asemenea, reglementate prin acte normative specifice”. Aceste elemente ale sistemului de salarizare au fost preluate, ulterior, de Legea nr.154/1998, de O.U.G.nr.24/2000 sau de O.G.nr.10/2008.

Demn de reținut este faptul că, salariul de bază/solda de funcție se stabilea pe baza următoarelor elemente: valoarea de referinţă universală, indicatorii de prioritate intersectorială, valoarea de referinţă sectorială (art.5 din Legea nr.154/1998 și art.4 și 52 din Legea nr.138/1999).

Începând cu 01.10.2008, prin Ordonanța Guvernului nr.8/30.01.2008, valoarea de referință sectorială a fost stabilită la 197,3387 lei (art.II, alin.2), valoare care se menține și în prezent!

R. CARE AU FOST IMPLICAȚIILE SALARIZĂRII UNITARE ÎN MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE?

La 01.01.2010 a intrat în vigoare Legea-cadru nr.330/05.11.2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale cărei prevederi urmau să se aplice etapizat, în perioada 2010-2015, perioadă în care, nicio persoană nu trebuia să înregistreze o diminuare a salariului brut/soldei brute de care beneficiase până la acel moment. Ca element de noutate remarcăm introducerea unei salarizări unitare pentru personalul încadrat în instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională. De asemenea, tot ca element de noutate, întâlnim sintagma ,,solda funcției de bază”: art.3 alin.(3) al anexei nr.IV din Legea nr.330/2010 statua că ,,solda lunară este formată din solda funcţiei de bază, solda de grad, gradaţii şi, după caz, indemnizaţia de comandă”. Asta, în contradicție cu ceea ce stipulează art.9 lit.a) din Legea nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare: ,,solda lunară se compune din solda de grad, solda de funcţie, gradaţii şi indemnizaţii, precum şi prime, premii, sporuri şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului”!

Tot de la 01.01.2010, ca efect a dispoziţiilor art.30 alin.(1) din Legea-cadru nr.330/2009, sporurile acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului şi, după caz, indemnizaţiile de conducere, care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcţiilor de bază ... s-au introdus în salariul de bază, în soldele funcţiilor de bază (....) corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009. Modificând reglementarea în materia salarizării în sensul mai sus arătat, legiuitorul a prevăzut în acelaşi timp, prin art.30 alin.(5) din Legea-cadru nr.330/2009, păstrarea, în anul 2010, a salariului avut pentru personalul aflat în funcţie la 31.12.2009, astfel: 

,,a) noul salariu de bază, solda funcţiei de bază (...) va fi cel/cea corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege; 

b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcţiei de bază (...) se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.”

Având în vedere că Legea nr.330/2009 nu conținea vreo reglementare expresă cu privire la modul de încadrare a personalului din instituțiile publice și nici la modul de salarizare a acestuia după expirarea contractelor colective de muncă, și exista riscul ca omisiunile de reglementare generate de adoptarea concomitentă a Legii nr.329/2009 și a Legii-cadru nr.330/2009 să conducă la calcularea în mod eronat și neunitar a salariilor/soldelor, începând cu luna ianuarie 2010, Guvernul Boc a adoptat O.U.G.nr.1/25.01.2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar. La art.5 și art.6, aceasta prevedea:

,,ART. 5

    (1) Începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi păstrează salariul, solda (...) brut/brută avute la această dată, fără a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute la art. 10 din Legea nr. 329/2009, care se calculează după cum urmează:

a) la salariul de bază, solda/salariul funcţiei de bază (...) corespunzătoare funcţiilor avute la data de 31 decembrie 2009 se adaugă cuantumul sporurilor şi indemnizaţiilor care se introduc în acesta/aceasta, prevăzute în notele la anexele la Legea-cadru nr.330/2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;

b) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 330/2009 care nu se introduc în salariul de bază, solda/salariul funcţiei de bază (...) se acordă în aceleaşi cuantumuri de la 31 decembrie 2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, cu respectarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009.

ART. 6

(1) În cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 şi cu prezenta ordonanţă de urgenţă sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcţia respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcţiei de bază (...) dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcţie de acestea.

..............

(3) Cuantumul individual al salariilor/soldelor, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale stabilite începând cu luna ianuarie 2010 în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009, nu va depăşi nivelul acestuia stabilit pentru luna decembrie 2009, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Ce a făcut această ordonanță de urgență? A stabilit că îndemnizațiile și cuantumul sporurilor, precum și suma compensatorie cu caracter tranzitoriu să se introducă în solda funcției de bază în scopul evitării diminuării drepturilor salariale.

Revenind, la data de 01.01.2011 a intrat în vigoare Legea-cadru nr.284 din 28.12.2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, o lege ordinară, al cărei obiect de reglementare este stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar. Prin legea-cadru s-au stabilit elementele sistemului de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar. Particularizând, pentru categoriile de personal aparținând Ministerului Apărării Naționale întâlnim următoarele elemente:

a) Cadrele militare și soldații/gradații profesioniști beneficiază de soldă care se compune din: solda funcţiei de bază (care cuprinde solda de funcţie, solda de grad, gradaţii şi, după caz, solda de comandă), indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi alte drepturi salariale (art.3 din anexa nr.VII a Legii nr.284/2010).

b) Funcționarii publici și personalul civil contractual beneficiază de salariu care se compune din: salariu de bază, sporuri, premii, stimulente şi alte drepturi în bani şi în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal (art.9 alin.2 din Legea nr.284/2010).

Prin urmare, în noua lege-cadru a fost introdusă sintagma solda funcţiei. În schimb, se menține sintagma solda funcției de bază. Elementele sistemului de salarizare sunt diferite de cele întâlnite în Legea nr.330/2009. Dacă la precedenta lege-cadru de salarizare solda lunară era formată din solda funcţiei de bază, solda de grad, gradaţii şi, după caz, indemnizaţia de comandă” (art.3 din anexa IV a Legii nr.330/2009), în noua lege-cadru a salarizării solda lunară se compune din solda funcţiei de bază (care cuprinde solda de funcţie, solda de grad, gradaţii şi, după caz, solda de comandă), indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale (art.3 din anexa nr.VII a Legii nr.284/2010).

Demn de reținut este faptul că, atât salariile de bază cât și soldele de funcţie se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referinţă, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului (art.10 alin.1 din Legea nr.284/2010).

R. DE CE SE MENȚINE ÎN LEGEA-CADRU DE SALARIZARE SINTAGMA SOLDA FUNCȚIEI DE BAZĂ? 

Oare, s-a dorit inducerea în subconștientul militarilor a unui concept străin de prevederile Statului cadrelor militare? Și dacă da, în ce scop? De ce să o numim solda funcției de bază și nu solda de funcție, așa cum o definește o lege organică, precum este Legea nr.80/1995? Și, de ce cuantumurile elementelor sistemului de salarizare al cadrelor militare să nu fie stabilite prin hotărâri ale guvernului, așa cum prevede Statutul cadrelor militare? Oare, din cauza faptului că în solda funcției de bază intră toate drepturile salariale, cu excepția indemnizaţiilor, compensaţiilor, sporurilor, primelor, premiilor şi a altor drepturi salariale? Se dorește echivalarea sintagmei salariu de bază cu cea a soldei funcției de bază?! GREȘIT! Echivalentul salariului de bază poate fi doar solda de funcție! ATÂT! Iar solda de funcție nu trebuie niciodată să fie mai mică decât salariul minim brut pe țară garantat în plată! 

În loc să fie introduse în Legea nr.284/2010 toate elementele sistemului de salarizare stipulate în Legea nr.80/1995, o lege organică, se menține sintagma solda funcției de bază. Aici, mă văd nevoit să fac o mică paranteză pentru a puncta următorul aspect deosebit de critic în înțelegerea judicioasă a problemei chiar și de către cei ce nu au cunoștințe juridice: Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare este o lege organică, iar Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice este o lege ordinară. Legea ordinară nu poate să modifice dispoziții ale unei legi organice, prin urmare, nu poate să introducă elemente ale sistemului de salarizare care să fie contrare celor impuse de legea organică! 

Legea nr.330/2009 – elemente ale sistemului de salarizare:

SOLDA LUNARĂ – compusă din:

1. solda funcției de bază (cuprinzând îndemnizațiile, sporurile, precum și suma compensatorie cu caracter tranzitoriu);

2. solda de grad;

3. gradații;

4. indemnizația de comandă.

Legea nr.284/2010 – elemente ale sistemului de salarizare:

SOLDA LUNARĂ – compusă din:

1. Solda funcției de bază care se compune din:

a) Solda de funcție

b) Solda de grad;

c) Gradații

d) Solda de comandă (fosta indemnizație de comandă)

2. Îndemnizații

3. Compensații;

4. Sporuri

5. Prime

6. Premii

7. Alte drepturi salariale

 

Componentele soldei funcției de bază sunt determinante în stabilirea drepturilor salariale ale personalului militar întrucât acestea reprezintă elementele principale și fixe ale sistemului de salarizare, astfel:

1. Solda de funcție

a) ,,Soldele de funcţie (...) sunt diferenţiate prin clase de salarizare şi coeficienţi de ierarhizare, în raport cu nivelul studiilor, pregătirea profesională, atribuţiile ce revin fiecărei funcţii, solicitările la efort, complexitatea şi gradul de răspundere cerut de îndeplinirea acesteia, precum şi cu eşalonul la care se desfăşoară activitatea...” (art.5 alin.1 din anexa nr.VII la Legea nr.284/2010);

b) ,,se acordă de la data prevăzută în ordinul de numire” (art.5 alin.4 din anexa nr.VII la Legea nr.284/2010);

c) solda de funcție se stabilește prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare corespunzători funcției deținute cu valoarea coeficientului de ierarhizare corespunzător clasei 1, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea angajatului (art.6 din anexa nr.VII la Legea nr.284/2010). Aceasta se calculează după formula:

Sf=CI x VR

unde: Sf=solda de funcție

CI=coeficientul de ierarhizare al funcției

VR=valoarea de referință

Exemplu: Se presupune că militarul X are coeficientul de ierarhizare al funcției 1,70, iar valoarea de referință este de 197,33 lei (stabilită prin O.G.8/2008). Solda de funcție se calculează astfel: Sf=1,70 x 197,33 = 335,46 lei, rotunjit este 336 lei.

2. Solda de grad – reprezintă o recunoaștere socială, sub formă financiară a dreptului la gradul militar pe care îl are personalul militar. ,,Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional deţinut se actualizează prin hotărâre a Guvernului, proporţional cu evoluţia valorii coeficientului de ierarhizare 1,00” (art.7 alin.3 din anexa nr.VII la Legea nr.284/2010).

3. Gradațiile – reprezintă o recunoaștere a vechimii în muncă a personalului militar și se stabilesc prin raportarela solda de funcție (art.11 alin.1,2 din anexa nr.VII la Legea nr.284/2010).

4. Solda de comandă – este un drept financiar lunar ce se acordă cadrelor militare în activitate care îndeplinesc funcții de comandă. Și acesta se raportează la solda de funcție (art.8 alin.1 din anexa nr.VII la Legea nr.284/2010).

Intrând în vigoare Legea-cadru nr.284 din 28.12.2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Ordonanța de Urgență nr.1/2010 a fost abrogată expres de art.39 lit.x), aceasta încetând să mai producă efecte de la 01.01.2011. Ca un fapt divers, tot O.U.G. nr.1/2010 a fost respinsă prin adoptarea Legii nr.30/16.03.2012!

Aplicarea Legii nr.284/2010 urma să se facă etapizat, prin legi speciale anuale de aplicare, prima dintre acestea fiind Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice care punea în aplicare legea-cadru în anul 2011. Aceasta, la art.1 alin.(5) statua că ,,În ... solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 ... făceau parte din solda/salariul funcţiei de bază, precum şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2010.... Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr.330/2009 şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în ......solda/salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege”. Așadar, sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr.330/2009 au fost incluse în solda de funcție. Începând din anul 2012, legile anuale de salarizare nu au mai făcut referire la modalitatea de calcul a salariilor/soldelor, ci au făcut trimitere doar la cuantumul drepturilor salariale din anul precedent, stabilindu-le la un anumit nivel, în funcție de luna la care făceau referință. Nu este o problemă că sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu sau acele sporuri au fost incluse în solda de funcție atâta timp cât acestea se adaogă după calcularea soldei de funcție, conform formulei mai sus prezentate, astfel încât aceasta să nu se situeze sub salariul minim brut pe țară garantat în plată, care la acest moment este stabilit la 1450 RON. Cu alte cuvinte nicio soldă de funcție sau salariu de bază nu are voie să se situeze mai jos de această sumă minimă, obligatoriu a fi bază de plecare la calcularea celorlalte sporuri care se raportează la ea.

R. SINTAGMA ,,SALARIUL DE BAZĂ” ESTE ECHIVALENTĂ CU CEA A ,,SOLDEI DE FUNCȚIE” DE BAZĂ SAU CU CEA A ,,SOLDEI DE FUNCȚIE”?

Conform articolul 160 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, republicată, ,,Salariul cuprinde salariul de bază, îndemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri”. Art.164 din actul amintit prevede o limită minimă obligatorie a salariului de bază, respectiv cea a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, al cărui cuantum este stabilit periodic prin hotărâre a Guvernului. În acest sens se arată că: ,,Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.... se stabileşte prin hotărâre a Guvernului... Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară” (s.n.).

Prin hotărâri de Guvern succesive, aşa cum sunt H.G.nr.1.051/2008,  H.G.nr.1.193/2010, H.G.nr.1.225/2011, H.G.nr.23/2013, H.G.nr.871/2013  H.G.nr.1.091/2014, H.G.nr.1.017/2015 și H.G.nr.1/2017, nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost majorat treptat, în intervalul dintre 01.01 2009-01.02.2017, de la suma de 600 de lei la 1.450 de lei. 

Trebuie subliniat că nivelul pragului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată s-a păstrat şi în situaţia în care, ca urmare a condiţiilor economice speciale, legiuitorul a prevăzut o diminuare temporară a cuantumului brut al salariilor.

Consecinţa dispoziţiilor de lege mai sus menţionate este aceea că dacă prin aplicarea grilei de salarizare rezultă un cuantum al salariului de bază/soldei de funcție mai mic decât cel corespunzător salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, salariatul este îndreptăţit să fie remunerat cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat. Neaplicarea dispozițiilor enunțate, referitoare la salariul minim brut pe țară, poate duce la situaţia în care o persoană, care a atins nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată prin cumularea la salariul cuvenit clasei de salarizare în care este încadrat a unor sporuri, adaosuri sume compensatorii tranzitorii, să obţină aceeaşi remuneraţie cu o persoană debutantă, prin simplul fapt că acesteia din urmă îi este garantat salariul de bază minim brut pe ţară prevăzut de lege, chiar dacă, prin aplicarea grilei de salarizare i s-ar cuveni un cuantum mai mic al salariului. Aceste situaţii particulare pun în discuţie respectarea prevederilor art.16 alin.(1) din Constituţie privind egalitatea în drepturi, de vreme ce, în mod evident, persoanele respective se află în situaţii care impun un tratament juridic diferit. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa că situaţia diferită în care se află diferite categorii de persoane justifică şi chiar impun un tratament juridic diferit (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 08.07.2014, paragraful 20). 

În altă ordine de idei, consider că noțiunea salariu de bază este echivalentă cu cea de soldă de funcție. În sprijinul acestei opinii aduc următoarele argumente:

1. sporurile pe care angajatorul este obligat prin lege să le acorde angajatului se calculează prin raportare la ,,salariul de bază”.

Exemplu: sporul pentru munca suplimentară este determinat ca fiind minim 75% din ,,salariul de bază” (art.123 din Codul muncii), iar sporul pentru munca de noapte este stabilit de legiuitor ca fiind 25% din salariul de bază (art.126 din Codul muncii);

2. Aceeași metodă de determinare (prin raportare la ,,salariul de bază”) a sporurilor ce se acordă angajatului cu contract individual de muncă la instituțiile bugetare a fost preluată fidel și de Legea nr.284/2010.

Exemple: 

Sporurile prevăzute în Legea nr. 284/2010 la art.17 și art.191:

Art. 17. - Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22,00 şi 6,00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază (...)

Anexa I/capitolul II/art.2: 

Art. 2. - (1) În raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate personalului salarizat potrivit cap. II lit. F-K din prezenta anexă, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri: 

a) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;

b) pentru condiţii grele de muncă, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;

c) personalul care lucrează, potrivit contractului individual de muncă, în zone izolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate beneficiază de un spor de până la 20% din salariul de bază.

3. Sporurile acordate militarilor se raportează la solda de funcție:

Exemple:

Art.12 alin 2 din anexa VII la Lege 284/2010 prevede:

(2) Personalul militar (...) beneficiază de următoarele sporuri, în funcţie de condiţiile de muncă: 

a) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective; 

b) pentru condiţii grele de muncă, un spor de până la 15% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective; 

c) pentru activităţile care solicită o încordare psihică foarte ridicată, un spor de până la 15% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective. 

,,Art. 14. - (1) Pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiţii de pericol deosebit militarii (…) beneficiază de o compensaţie de risc/pericol deosebit de până la 30%, calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază. (2) Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care desfăşoară activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu beneficiază de o compensaţie de 30% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază.”

Art.25 din anexa VII prevede:

,,(1) Pentru activitatea desfăşurată în unităţi situate în localităţi sau în zone izolate ori în unităţi situate în localităţi sau zone unde atragerea personalului se face cu greutate, personalul militar (...) precum şi personalul civil beneficiază de un spor de până la 20% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază.”

Art. 27 din anexa VII prevede:

,,Personalul militar (...) precum şi personalul civil care au în primire cai sau câini de serviciu au dreptul, pe perioada respectivă, la un spor de până la 5% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază.”

Având în vedere principiile și scopurile sistemului de salarizare, dispozițiile Codului Muncii privitoare la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată și argumentele expuse mai sus, consider că sintagma salariu de bază este echivalentă cu cea a soldei de funcție.

salariu de bază = soldă de funcție

Mergând mai departe cu raționamentul și ținând cont de faptul că, atât salariul de bază cât și solda de funcție se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referinţă, rezultă că produsul celor două elemente nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară, garantat în plată, și anume sub 1450 RON. După ce s-a stabilit că salariul de bază/solda de funcția nu poate fi mai mic/mică decât salariul de bază minim brut pe țară, garantat în plată, în următoarea etapă se adaogă sporuri, îndemnizații și sume compensatorii tranzitorii stabilindu-se, astfel, cuantumul final al salariului de bază/soldei de funcție.

Exemplu: coeficientul de ierarhizare este de 5,2, iar valoarea de referință este 197,33 lei. Solda de funcție se calculează astfel: 

Sf = CI x VR; Sf = 5,2 x 197,33 lei, Sf = 1027 lei

Având în vedere că solda funcției este mai mică decât salariul de bază minim brut pe țară, garantat în plată, se adaogă diferența până la 1450 lei, adică 423 lei. Apoi, la solda de funcție astfel obținută se adaogă sporuri, îndemnizații, sume compensatorii tranzitorii, adică 

Sf = 1450 lei + (sporuri, îndemnizații, sume compensatorii tranzitorii).

Prin urmare, se impune aplicarea H.G.nr.1/2017 întregului personalul din Ministerul Apărării Naționale care are coeficientul de ierarhizare mai mic de 7,32.

R  CARE AR FI BENEFICIILE ÎN SITUAȚIA ÎN CARE H.G.NR.1/2017 S-AR APLICA ȘI PERSONALULUI DIN CADRUL MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE?

Benefiile ar fi multiple. Îmi permit să enumăr câteva dintre acestea fără intenția de a zgândări imaginația vreunuia dintre cititori:

Ar avea loc o creștere a cuantumurilor soldei de funcție, a soldei de comandă, a gradațiilor (pentru vechime), a compensației lunare pentru chirie, a pensiei de serviciu, a soldei pentru cei care lucrează în structuri NATO, a sporului pentru activitatea desfăşurată în unităţi situate în localităţi sau în zone izolate ori în unităţi situate în localităţi sau zone unde atragerea personalului se face cu greutate, a sporului pentru condiții periculoase de muncă, a sporului pentru personalul care lucrează pe timp de noapte, a primei de clasificare, a primei orare de zbor, a primei de paraşutare a primei de specializare, a primei pentru asigurarea activităților aeronautice, a primei speciale pentru încercarea, recepţia şi verificarea în zbor a tehnicii aeronautice, a primei de îmbarcare, a primei pentru salt, a primei pentru scufundare, a compensaţiei de risc/pericol deosebit, a compensaţiei pentru activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu, a îndemnizației personalului care lucrează cu cifrul de stat ș.a.

În încheiere, doresc să reamintesc fiecărui militar sau civil din cadrul M.Ap.N. că este un cetățean al acestei Țări, un cetățean care are obligații dar, are și drepturi. Într-adevăr, fidelitatea față de Țară este sacră, avem obligația de a apăra România și de a contribui prin impozite și taxe la cheltuielile publice. Avem aceste obligații prevăzute în Constituția României, dar avem și drepturi și libertăți prevăzute, tot în Constituția României: avem dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, la libertate, la liberă circulație, avem libertatea de a ne exprima gândurile, opiniile sau credințele de orice fel, dreptul de a avea acces liber la orice informație de interes public, avem dreptul de a munci, dreptul la un mediu sănătos și la ocrotirea sănătății, dreptul de petiționare, avem acces liber la justiție și dreptul la apărare. Avem atâtea drepturi și libertăți, trăim într-o societate democratică și avem libertatea, dar și obligația de a ne face cunoscute doleanțele, cerințele corecte și mai ales punctele de vedere pertinente acolo unde conisderăm că se poate îmbunătăți o stare de fapt mai puțin corespunzătoare actualelor realități.

Camarazi, învățați să solicitați ferm și civilizat să vi se respecte drepturile democratice stipulate în diverse acte normative, atâta vreme cât aveți un drept prevăzut de lege! Învățați să le cereți adresând petiții (timpul de soluționare este mai scurt și puteți să la adresați direct organului competent – OG nr.27/2002), rapoarte personale (trebuie respectat modul de adresare pe cale ierarhică, iar timpul de soluționare este de min. 30 de zile lucrătoare/eșalon) sau cereri de chemare în judecată. Nu pregetați a vă adresa instanțelor de judecată pentru realizarea drepturilor care v-au fost încălcate! Toate aceste modalități enumerate mai sus reprezintă doar căi legale de exercitare a drepturilor dumneavoastră la care aveți dreptul prin lege. Nimeni nu vă poate sancționa disciplinar pentru simplul fapt că, legal și pertinent, solicitați acordarea vreunui drept! Asociația pentru apărarea drepturilor militarilor activi și în rezervă – ADMAR - este alături de dumneavoastră asigurându-vă consiliere juridică, acțiuni în instanță (cu sau fără reprezentare), interpelări sau sesizări ale structurilor militare, luări de poziții publice.

Camarazi, a sosit momentul să fim mai responsabili în privința exercitării căilor legale prin care putem îndrepta anumite anomalii acolo unde acestea pot apărea și de asemenea să fim mai informați și mai alerți la consacrarea faptică a drepturilor noastre democratice pentru care, să nu îndrăznim să uităm, alții au murit la Revoluție, strigând: Libertate! Cu demnitate, cu responsabilitate și cu fermitatea afirmării convingerilor pertinente! Nu există putere fără unitate și de aceea avem nevoie ca dumneavoastră să vă asumați faptic cele expuse anterior și să veniți alături de noi, într-o încercare legală și mai presus de toate, transparentă, pentru reafirmarea drepturilor celor pe care dorim a-i reprezenta. Orice victorie, orice succes, nu se obține decât prin muncă, luptă, strădanie și prin dovedirea piedicilor aflate în cale. De altfel, aceasta este deviza A.D.M.A.R.: Ad augusta per angusta./Către mari izbânde pe calea cea îngustă!

Uitați-vă în oglinda sufletului și întrebați-vă dacă viitorul pe care îl lăsați moștenire copiilor voștri este cel pe care l-ați visat! 

R: La final aș dori să le comunicați celor interesați modalitățile prin care pot contacta conducerea asociației.

L: Cei interesați ne pot găsi momentan pe pagina de Facebook a asociației, cu același nume și ne pot contacta pe adresa de e-mail a asociației, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și la numărul  de telefon 0744540894. Site-ul online al asociației se află momentan în lucru, iar de îndată ce va deveni operațional îl vom face cunoscut.

R: Vă urăm succes în atingerea obiectivelor propuse!

L: Iar noi vă mulțumim pentru găzduirea în paginile publicației Câmpia Express și sperăm ca odată începută această colaborare să continue spre una frumoasă și de lungă durată. Îi invit acum pe stimații cititori cărora sperăm că le-am captat atenția să citească Statutul și obiectivele Asociației A.D.M.A.R, cu sincera speranță de a deveni membru al ei. Vă mulțumim!