Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Anul Nou

traditii romanesti anul nouPentru cel mai important moment, trecerea în noul an, pregătirile se reiau. În săptămână dintre Crăciun şi Anul Nou, în toate satele cetele de flăcăi se prepară pentru "urat", sistem complex de datini şi obiceiuri. Pe înserat, în ajunul anului care se pregăteşte să se nască sunt aşteptaţi să apară "Ursul", "Capra", "Bunghierii", "Căiuţii", "Malanca", "Jienii", "Mascaţii",...

Concretizarea spectaculoasă a unor mituri antice legate de simbolistica animalelor, aceste manifestări reprezintă o modalitate originală de exprimare a arhaicelor asociaţii rituale dintre animale şi cultul cvasiuniversal al soarelui. Există şi un cuvânt generic pentru aceste obiceiuri: "mascaţii". Recuzita, măştile, costumele sunt pregătite din vreme. Mai ales măştile sunt cele care vorbesc cel mai mult despre imaginaţia şi umorul săteanului român. Anume meşteri s-au specializat în confecţionarea lor, ele devenind cu timpul adevărate podoabe de artă populară.

Faptul că aceste obiceiuri se practică la cumpăna dintre ani este justificat de simbolistica zilei de 31 decembrie, care in gândirea populară reprezintă data morţii dar şi a renaşterii ordinii cosmice. Structura ceremonială a obiceiului este în acelaşi timp plină de forţă şi vitalitate. Muzica şi dansul, remarcabile prin virtuozitate şi dinamism, măştile pline de expresivitate, alcătuiesc un spectacol unic.

"Pluguşorul"

În diferite zone ale ţării, costumaţia şi interpretarea pot fi diferite, dar obiceiul este în esenţă acelaşi. Dacă acest fel de manifestare ne duce cu gândul la practici arhaice magice de alungare a maleficului, "Pluguşorul", alt obicei, este strâns legat de mitul fertilităţii. Vorbe frumoase, de prosperitate şi belşug sunt adresate de cetele care vin cu "Pluguşorul", fiecărei gospodării. Ca o incantaţie magică, textul urării se transmite din tată în fiu şi nu există român să nu-l cunoască.

Tot ajunul anului nou prilejuieşte practicarea anumitor acte misterioase, care încearcă să prospecteze viitorul. Iată unul dintre obiceiuri: "Vergelul". Este un prilej de sărbătoare, la care participă mai ales tinerii necăsătoriţi şi părinţii acestora. Cei care fac "Vergelul" doresc să afle ce le rezervă noul an, mai ales dacă şi cu cine se vor căsători.

În casa unei gazde, anunţată din vreme de "colceri" sau "chemători" se adună toţi cei interesaţi. Într-un căzănel cu apă, cei ce doresc să-şi cunoască viitorul aruncă un obiect personal - inel, mărgea, pieptene, ban, cuţit etc. Personajul cel mai de seamă este "Vergelatorul".

El urmează să "proorocească viitorul", să-şi potrivească vorbele şi să stârnească hazul. Ajutându-se de două vergele de la războiul de ţesut, acesta bate în marginea căzănelului, intonând o incantaţie. Obiect după obiect este scos din apă la cererea participanţilor. Tâlmăcirea sensului obiectului este simplă: inel - nuntă, ban - bogăţie, pieptene - bărbat colţos, cuţit - ceartă, piatră - căsătorie amânată etc.

După ce toate răspunsurile au fost date, cu toţii, trişti sau plini de speranţă, se adună în jurul căzănelului din care apa a fost înlocuită cu vin şi petrecerea începe.

Artificii de Anul Nou.

Când se apropie miezul nopţii către noul an, ţăranii recurgând la meteorologia populară, obişnuiesc să prevadă cum va fi vremea în anul ce vine. Se folosesc de foile unei cepe mari pe care le desprind şi le aşează în ordine, numindu-le după lunile anului. In fiecare din ele pun puţină sare. A doua zi, de Sfântul Vasile, cel ce dezleagă vrăjile şi făcăturile, ei vor verifica cât lichid a lăsat sarea topită în fiecare foaie. Aşa vor şti, pentru că în mod misterios cantităţile sunt diferite, dacă vor avea secetă sau ploaie şi în ce lună anume.

Prima săptămână din ianuarie este marcată de doua alte importante sărbători creştineşti: Botezul Domnului sau Boboteaza pe 6 ianuarie, şi Sfântul Ion pe 7 ianuarie. Toţi românii se duc la biserică de Bobotează, pentru a lua apă sfinţită, atât de necesara pentru tămăduire şi purificare. În satele şi oraşele asezate pe maluri de ape, tinerii se întrec să scoată la mal crucea aruncată de preot în apa îngheţată.

Cel ce va reuşi, va avea parte numai de bine. În aceste zile, atât de reci ale iernii, adunaţi pe lângă focuri, neavând altă treabă decât de a hrăni animalele, ţăranii români îşi trag sufletul alături de cei dragi, petrecând cu toţi Ionii şi Ioanele şi pregătindu-se pentru truda care va veni curând, odată cu topirea zăpezii.

Superstiţii de Anul Nou

Se spune că...

...nu e bine ca între Crăciun şi Anul Nou să se tricoteze, să se coasă, să se spele rufele.

...acel obiect pe care îl ai în mână de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mâna imediat după ora 12 va fi cel mai important plan al vieţii tale în anul care vine. Dacă ai bani în mână, vei merge bine cu banii tot anul, daca îţi ţii iubita de mână, îţi va merge bine cu dragostea tot anul, dacă ţii paharul în mână, va fi un an vesel.

...dorinţa pusă la miezul nopţii de Revelion are toate şansele să se împlinească.

...e bine să ai pe masa de Crăciun şi de Anul Nou crenguţe de vâsc - aduce noroc.

...aduce ghinion dacă agăţi calendarul înainte ca noul an să înceapă.

...aduce ghinion să întorci fila de calendar înainte ca ziua sau luna să se încheie.

...aduce ghinion să intri în noul an fără nici un ban în buzunar.

...e bine să nu te găsească Anul Nou cu datorii, altfel vei avea datorii tot anul.

...primul om care va trece pragul în prima zi din noul an va influenţa tot anul. Persoanele blonde sau roşcate aduc ghinion, persoanele brunete aduc noroc.

...prima persoană care va bate la uşă în prima zi din noul an trebuie primită. Dacă prima persoană care va intra în casă e femeie - va fi un an prost, dacă e bărbat - va fi un an norocos.

...nu trebuie să arunci nimic din casă în prima zi de an nou, nici măcar gunoiul! E bine ca ceva sau cineva să intre în casă în prima zi din Anul Nou, nu să iasă!

...este bine să faci ceva care are legătură directă cu serviciul sau ocupaţia specifică în prima zi a noului an pentru ca aceasta să meargă bine în Anul Nou.

...nu este bine să speli în prima zi a Noului An.

...prima zi din Noul An trebuie să găsească locuinţa curată.

...este bine să porţi haine noi pe 1 ianuarie şi ceva de culoare roşie, de Revelion.

...este semn rău să spargi ceva în prima zi a Noului An şi în noaptea de Revelion.

...este semn rău să plângi în prima zi a Noului An.

...este bine să faci mult zgomot la miezul nopţii pentru a alunga spiritele rele (clopoţei, petarde etc.)

...este rău să împrumuţi bani sau altceva în prima zi a Noului An.

...e semn rău dacă strănuţi în noaptea de Anul Nou.

...aduce noroc să mănânci carne de porc sau linte de Anul Nou.

...Anul Nou va fi luminos şi bun dacă se lasă o lampă sau o lumânare aprinsă până la ziuă.

...în dimineaţa de 1 ianuarie se pun bani de argint în apă cu care se spală membrii familiei.

...este semn rău să înjuri sau să foloseşti cuvinte urâte în ajun de An Nou.

...este bine să laşi uşile şi geamurile deschise în noaptea de Anul Nou.

...ceea ce faci în ajun de An Nou vei face tot anul următor.

...femeile nemăritate, dacă împrumută o verighetă şi o poartă de Anul Nou pe al treilea deget de la mâna stângă, îl vor visa pe viitorul soţ. De asemenea, acelaşi vis va apărea dacă tai o frânghie deasupra pernei când mergi la culcare, de Anul Nou.

...copiii născuţi de Crăciun sau de Anul Nou sunt norocoşi.

...nu este bine să laşi focul să se stingă de Anul Nou.

...este bine să întorci ceasul şi să îl potriveşti imediat după ce a bătut ora 12 noaptea.

...este bine să îşi săruţi iubitul/iubita la miezul nopţii.

 

Sursa: wikipedia, Cotidianul

Read more...
Subscribe to this RSS feed

Sectiuni

Adrese utile

Recomandari

Follow Us

×

Sign up to keep in touch!

Be the first to hear about special offers and exclusive deals from TechNews and our partners.

Check out our Privacy Policy & Terms of use
You can unsubscribe from email list at any time